Utilizarea plantelor pentru prevenirea si tratarea bolilor reprezinta cea mai veche forma de medicina cunoscuta. Cunoscatorii in domeniu afirma ca echilibrul natural al principiilor active din plante este mult mai putin nociv si chiar mai eficace decat in cazul medicamentelor de sinteza cu ingredient activ unic.
Fitoterapia
A aparut, probabil, datorita folosirii plantelor ca hrana si s-a dezvoltat pe cale empirica, datorita cunostintelor dobandite de cei care traiau mai aproape de natura si care le-au transmis mai departe. In timp, progresul stiintific a facut posibila izolarea compusilor si identificarea substantelor active din plante, cu efecte terapeutice. Aceste substante chimice au fost ulterior obtinute prin sinteza, in laborator, realizandu-se ceea ce in prezent numim medicamente. Cercetarile medicale i-au ajutat pe specialistii in plante sa inteleaga mai bine efectele acestora asupra organismului, dar nu au modificat felul cum acestia le utilizeaza.
Specialistii au crezut dintotdeauna ca folosirea intregii plante, este modul ideal de a mari capacitatea naturala de vindecare a organismului si de a ajuta la restabilirea echilibrului. Desi o planta poate fi folosita pentru importanta unui anumit ingredient pe care il contine, ceilalti compusi ai ei pot limita sau intensifica actiunea principiului activ primar sau pot preveni efectele secundare. O parte din preparate contin principii active extrase din intreaga planta in timp ce altele contin doar unul sau doi compusi izolati.
Folosirea plantelor medicinale
Modul de administrare a preparatelor din plante pe cale bucala este sub forma de ceaiuri. Exista doua tipuri de ceaiuri de plante. Cel preparat cu frunzele sau florile unei plante se numeste infuzie si se face turnand apa fiarta peste planta, cu scopul de a elibera in apa principiile active. Al doilea tip de ceai, numit decoct, se face din partile lemnoase ale unei plante, cum sunt scoarta, radacinile sau semintele, care trebuie fierte in apa. Cantitatea de ceai bauta pe zi depinde de varsta si de starea sanatatii, dar cantitatea obisnuita pentru un adult este de aproximativ o cana de trei ori pe zi.
Folosirea plantelor pentru uz extern presupune cumpararea unor preparate deja realizate (creme, lotiuni, etc) sau prepararea personala a bailor de plante, compreselor, cataplasmelor sau folosirea acestora pentru inhalatii.
Informatii despre acele plante medicinale incluse in compozitia produselor NATURISTE (principiile active continute, indicatii terapeutice, raportari sttintifice ale efectelor utilizarii lor) vom vorbi mai multe in episodul urmator.
Afine | Ginkgo | Morcovi | Sfecla |
Aloe Vera | Ginseng | Noni | Soc |
Brocoli | Grapefruit | Nuc negru | Soia |
Buchu | Guarana | Oregano | Spirulina |
Capsuni | Hrean | Ovaz Salbatic | Struguri |
Catuaba | Ienupar | Paducel | Suma |
Ceai Verde | In | Patrunjel | Telina |
Chimen | Lamaita | Pau Darco | Unicorn |
Cirese | Lemn Dulce | Pere | Urzica |
Coada Calului | Lucerna | Pin | Usturoi |
Cuisoare | Maca | Primula | Vanilie |
Curcuma | Macese | Prune | Yerba Mate |
Damiana | Mangosteen | Psylium | Yucca |
Echinaceea | Maslin | Rhodiola | Zmeura |
Gheara Matei | Mere | Salcie | |
Ghimbir | Merisor | Sarsaparilla |
<VA URMA>
Un articol foarte interesant. De asemenea si blogul este frumos si am gasit o groaza de lucruri interesante. Merita sa-l adaug in bookmark.
RăspundețiȘtergere