vineri, 10 decembrie 2010

Baba Vanga - Tratamente naturiste I




Una dintre cele mai renumite vindecatoare ale timpului nostru este Vanga. Activitatea ei nu are nevoie de o prezentare speciala. Darul ei de clarvazatoare, vindecatoare si prezicatoare este binecunoscut de mii de oameni care au simtit iubirea ei, stradania ei de a servi binelui si sanatatii oamenilor. Renumele ei este imens, deoarece retetele cu plante medicinale propuse de ea au cateva proprietati extrem de importante. Inca din momentul inceperii tratamentului indicat de ea apare un efect benefic de insanatosire. In afara de aceasta, toate plantele medicinale si mijloacele propuse de Vanga sunt un dar al pamantului. Dupa Vanga, fiecare om trebuie sa se trateze cu plante medicinale din locul unde traieste, pentru ca oamenii si plantele sunt legati in natura intr-un ansamblu armonios. Nu propune nimanui plante din locuri straine.
Este bine sa ne reamintim sfaturile Vangai pentru a ne pastra o sanatate buna, stiind cu totii ca "este mai bine sa te feresti de boli, decat sa incerci a le vindeca."
Sfaturile Vangai:
"In primul rand, nu mancati prea mult! Daca ar fi trebuit sa mancam mai mult, natura ne-ar fi inzestrat cu doua stomacuri!"
"Nu lasati copiii fara mancare lichida" – ciorbe, supe
"Secara are o deosebita importanta pentru alimentatia de azi"
"Mancati mai mult mancaruri albe" – lapte, branza, fasole, oua
"Beti mai des ceai de padure"
"Puteti lua ca dezinfectant, inainte de masa, 20-30 grame de tuica"
"Mancati cel putin o data pe saptamana grau fiert si beti apa in care a fiert acesta, pentru ca sa aveti putere"
"Culcati-va devreme – la orele 22 – si sculati-va devreme – la orele 5-6, acesta fiind timpul cel mai potrivit odihnei, eliminand astfel starea de nervozitate si stresul"
"Miscati-va mai mult si lucrati mai mult"
"Nu intreceti masura cu ingrasamintele chimice, pentru ca pamantul este deja sufocat de otravuri, Va veni o zi cand de pe fata pamantului vor disparea diferite plante, legume, vietuitoare – mai intai ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urma albinele iar laptele va deveni nociv"
Plantele medicinale si ingrijirea sanatatii nu aduc niciun folos daca nu intretinem o exemplara curatenie sufleteasca, daca nu ne straduim sa fim mai buni, sa-l intelegem si sa-l iubim pe fiecare semen al nostru.

ALOPECIE ( cadere temporara a parului in urma unei boli infectioase sau de piele)
a) peste părul bine spălat in prealabil se toarnă apa în care s-a fiert Iederă (Hedera helix)
b) se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc.

ALOPECIE (la copii)
Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau printr-o razatoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la macerat o zi şi o noapte după care, cu o cîrpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecţionează) locurile afectate.

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)
a) se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scînteiuţă (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure.
b) se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de cîteva ori pe zi.
Se procedează astfel timp de o săptămană, după care se fierb rădăcini de Macriş iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rînd

AMENOREE (absenta menstruatiei din motive fiziologice sau patologice)
se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, pînă ce lichidul capătă o culoare roşu-închis. Se bea din această soluţie cîte o ceaşcă de cafea, dimineaţa sau seara, pe stomacul gol.

AMIGDALITĂ
a) se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci cînd calităţile sale curative sunt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pisează cît mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pînză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qît.
b) se pisează fin rădăcini uscate de Spanz (Helleborus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică - de lungime şi lăţime în funcţie de necesităţi — în aşa fel încît să poată înveli gatul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spanz şi se înfăşoară cu ea gatul bolnavului. Deasupra se aplică o panză curată. La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră ; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetandu-se 2-3 zile, pînă la dispariţia inflamaţiei. In cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ
se fac băi cu apă în care s-au fiert rădăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXITĂ
a) se fierbe fin de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, pînă la dispariţia inflamaţiei.
b) se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după care bolnava se aşează deasupra aburilor
c) se toarnă peste lînâ nespălată de oaie apă clocotită, iar bolnava se aşează deasupra aburilor
d) se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert, iar bolnava se va aşeza deasupra aburilor.

ANGHINA (inflamatie a faringelui si amigdalelor)
O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE
Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se strecura), în care copilul va sta scufundat pînă la gît, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu de struguri şi dus la culcare.

ARSURI (vechi)
Se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, pînă ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon, cu care se înfăşoară membrele arse. Procedura se repetă de cateva ori.

ARTRITĂ
Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara — mai întîi mainile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă pînă la calmarea durerilor. Aceeaşi apă se poate folosi de cîteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ
Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)
Se vor evita băuturile reci, în special atunci cand omul este obosit

ASTM
a) se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.
b) se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţani de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)
a) se înmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) uscate într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.
b) se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) - o linguriţă de flori la doi litri apă - şi se spală copilul cu această apă. După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică.
c) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.
d) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta, seara la culcare, tratamentul se face în felul următor e) se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă în felul acesta pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)
Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)
Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

BOALA BUERGER (Tromboangeita obliterantă)
Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeitâ obliteranta - stadiu incipient)
Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

BOLI DE INIMĂ (preventiv)
Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA
Se fierb 2-3 frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare

BRONŞITĂ (la copii)
Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)
Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

CIROZĂ
Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ
Să mancati două pere zilnic şi să beti compot de pere sălbatice, fără zahăr

COLITĂ
Se va bea de două ori pe zi zer şi va elimina din alimentaţie mîncărurile grase.

CONSTIPATIE
Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sambucus negra), fără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii)
Se fac băi cu apa în care s-a fiert planta Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)
Se fac, primăvara, zece băi cu apa în care au fiert frunze de nuc.

DIABET
Se bea, în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă din decoct de Fasole uscată

DIABET (stadiu incipient)
Se bea un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET (copii)
Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

DIAREE
Se va bea, de cîteva ori pe zi, ceai de Mentă (Mentha piperita).

DIZENTERIE
Se fierbe, timp de 10—15 minute, înt r -un litru de apă, atît cît se poate lua cu trei degete, planta Scînteiuţă
(Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei zile cîte o ceaşcă, numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)
a) se amestecă două pacheţele de tămaie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lană cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd
b) se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

DURERI DE CAP
a) se amestecă o linguriţă de zahăr într-un pahar cu apă şi se bea seara înainte de culcare.
b) se spală capul cu apa în care a fiert Pătrunjel sălbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)
Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT
Se fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (Aloe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)
Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DURERI DE FIERE (însoţite de senzaţia de şi stare de voma)
Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea.

DURERI DE MIJLOC
Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o panză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE
Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

DURERI DE PIEPT
Se pregăteşte o compresă din cocă de paine cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100g ulei, 100g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE
Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, pana la resorbţia mierii. Procedura se repetă în ziua următoare, pînă la dispariţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI
Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se unge cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi


Vedeti si:


Baba Vanga - Tratamente naturiste III
Baba Vanga - Tratamente naturiste II

Sursa: Krasimira Stoianova - Vanga - tratamente naturiste

Un comentariu:

  1. dar pentru vindecare de salazion la un copil de 4 ani sau macar un tratament naturist a auzit cineva ?

    RăspundeţiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...